Ai un corp, doar unul! Adesea uiți acest lucru, uiți să îl locuiești, să fii prezent/ă și recunoscător/recunoscătoare pentru el. Ești atât de mult ancorat în minte, în trecut sau în viitor iar atenția nu mai e centrată pe cum te simți în acest corp.
Îți amintești de el de cele mai multe ori atunci când te doare, când te jenează, îți concentrezi toată atenția atunci când nu arată cum „trebuie” sau când nu îl simți așa cum se întâmplă în mod obișnuit. Dacă el te-ar aștepta pe tine să îl organizezi, ai uita chiar și să respiri; corpul funcționează perfect fără ca tu să faci mare lucru conștient. El are grijă să supraviețuiești, se ocupă de toate procesele, îți oferă viață zi după zi. E ultraperformant, superorganizat, totul e bine pus la punct pentru ca ție să îți rămână timp să te bucuri de viață. Acesta e cel mai mare cadou pe care ți-l oferă, o adevărată bijuterie a naturii, a vieții pe Pământ.
Există o legătură strânsă și t(r)ainică între corp și minte. Este strânsă pentru că tot ceea ce se întâmplă în psihic are o traducere la nivel corporal, trainică deoarece corpul însoțește mintea pe măsură ce trece prin procesele sale pe toată durata vieții și tainică, pentru că marea majoritate a oamenilor nu înțeleg limbajul pe care corpul îl utilizează pentru a comunica și îl decodifică eronat.
Corpul înmagazinează toate trăirile, emoții, sentimente, gânduri, tot ceea ce reprimi sau nu trăiești la timp, el înregistrează și ține acolo la păstrare, ca un înțelept, pregătit să scoată la iveală în momentul în care consideră că tu ești pregătită să înțelegi. Dacă ești conștient/ă de modul în care te simți fizic în anumite situații sau evenimente de viață, ești atent/ă la manifestările corpului și în legătură cu tine, începi să le decodifici. Însă, dacă ești scindat/ă de el, corpul începe să îți trimită semnale care cresc în intensitate: o durere de cap, de spate sau de stomac, dureri de ovare ca să îți atragă atenția asupra conflictului interior pe care nu îl conștientizezi. Dar respingi durerea și crezi că este ceva în neregulă, când de fapt corpul doar caută un limbaj prin care să îți vorbească. Iar uneori nu ești conștient/ă pentru că nu te oprești să îți întrebi corpul ce dorește să îți transmită. Durerile cresc, problemele de sănătate se cronicizează, ajungi să respingi partea corpului care se îmbolnăvește. Când de fapt corpul e ca un copil care a făcut o „boacănă”, exact în acele momente are cea mai mare nevoie de iubire, să știe că e acceptat necondiționat.
Așa că fie că e vorba de plăcere sau durere, acceptă senzațiile corpului tău. Dacă e vorba de plăcere, acceptă s-o primești, acceptă că o meriți, oferă-ți-o ori de câte ori ai ocazia: relaxare, meditație, plimbare sau sport, yoga, masaj, îmbrățișări, mângâieri și atingeri, mâncare sănătoasă de care corpul tău se bucură, o baie lungă, orice altceva care ți se potrivește și rezonează cu tine, ai atât de multe opțiuni de explorat pentru a deveni conștient/ă de modul în care corpul tău se simte în plăcere aici și acum, în prezent.
Dacă e vorba de durere, nu o respinge, nu te lupta cu ea pentru că nu te poți lupta cu corpul tău. Ascult-o și accept-o, însă să știi că nu e nevoie să te chinui cu ea dacă depășește pragul de suportabilitate. Nu privi durerea ca pe o pedeapsă, pentru că nu este; mintea și rațiunea ta percep durerea, disconfortul ca pe o pedeapsă, însă corpul tău te vrea atent, atât, nu-l blama și învinovăți pentru că nu are alt limbaj, el a învățat că doar în durere suntem atenți la el. Dă-i voie corpului tău să își trăiască suferința pentru a o consuma, el îți spune că este momentul, că ai nevoie să o descarci. Ai nevoie să îți schimbi percepția asupra durerii deoarece corpul este aliatul tău, tot ceea ce face este spre bine tău, fii doar atent/ă la el. Întreabă-ți corpul care este nevoia sa în acele momente, uneori durerea spune multe și cel mai adesea îți spune să îți iubești corpul necondiționat!
Despre Andreea puteți afla mai multe aici: tudorandreea.ro.
Photo source: http://lauraschoenfeldrd.com.