Nu este un secret pentru nimeni că endometrioza reacționează la schimbările dietetice. Deși nu mulți medici s-au grăbit să conducă studii pe acest subiect, totuși putem lua decizii informate despre modul în care vrem să ne hrănim sub diagnosticul de endometrioză.
În primul rând, să revizuim factorii care influențează negativ această condiție: glutenul, lactatele, zahărul, carnea roșie, alimentele procesate și soia. În plus, anumite legume și fructe care conțin fitoestrogeni ar putea afecta persoanele diferit în funcție de gravitatea endometriozei lor, intervențiile chirurgicale, rezecțiile etc. Prin urmare, este responsabilitatea fiecărei persoane să determine ce legume și fructe pot consuma.
Referitor la alimentele „interzise” enumerate mai sus, acestea trebuie evitate în endometrioză deoarece perpetuează procesele inflamatorii din corp (și știm deja că endometrioza generează inflamație, deci nu avem nevoie de nicio inflamație suplimentară), accentuând simptomele precum disconfortul abdominal, balonarea, greața și chiar vărsăturile. În cazul cărnii produse comercial, este recomandat să o evităm din cauza cantităților mari de hormoni și antibiotice pe care le poate conține, care sunt contribuitori importanți la creșterea nivelurilor de estrogen (principalul vinovat în dezvoltarea endometriozei).
Dar ce este cu lactatele? De ce ar trebui evitate?
Știm deja că chiar și persoanele fără endometrioză pot dezvolta anumite alergii sau intoleranțe la lactoză. Cu toate acestea, din punct de vedere istoric, strămoșii noștri, generații de păstori, consumau lactate fără probleme. Deci, ce s-a schimbat?
Încă din 1994, industria laptelui comercial a început să utilizeze un hormon de creștere numit rBGH, administrat vacilor pentru a crește producția de lapte. Acest hormon este un motiv principal pentru care ai putea considera să eviți lactatele, cel puțin lactatele comerciale. Mai mult, odată cu administrarea acestui hormon, animalele au început să se îmbolnăvească mai des. Următorul pas a fost utilizarea antibioticelor, un factor bine cunoscut care contribuie la rezistența umană la antibiotice. Ca rezultat, s-au observat în anii următori o incidență crescută a cancerului de sân, de colon și de prostată, precum și dezechilibre ale hormonilor tiroidieni.
În plus, utilizarea hormonilor care stimulează lactația la vaci a dus la nivele crescute de IGF-1 (un hormon peptid structural similar cu insulină), promovând creșterea celulară (inclusiv a celulelor potențial legate de endometrioză) prin amplificarea nivelurilor de estrogen, contribuind astfel la durere.
Utilizarea hormonilor și a antibioticelor la aceste animale de-a lungul timpului a contribuit semnificativ la dezvoltarea simptomelor sindromului de intestin iritabil, balonare, durere, inflamație și alte simptome similare, pe care deja le puteți recunoaște în endometrioză.
Laptele de capră. Dăunător sau recomandat?
Probabil știi deja că în dieta pentru endometrioză, cei care nu pot renunța complet la lactate pot trece la laptele de capră. Există diferențe semnificative între laptele de capră și cel de vacă: conține cu 7% mai puțină lactoză decât laptele de vacă, făcându-l căutat de cei cu intoleranță la lactoză. Mai mult, a fost întotdeauna folosit pentru a ameliora durerile abdominale.
Deși mai puțini oameni găsesc laptele de capră plăcut din punct de vedere gustativ, acesta conține unele dintre ingredientele bioactive găsite în laptele matern uman, responsabile pentru întârzierea creșterii microorganismelor dăunătoare în tractul digestiv uman. În plus, laptele de capră conține de două ori mai multe acizi grași cu lanț mediu (acizi capric și caprilic) decât laptele de vacă și este bogat în nutrienți care susțin demineralizarea osoasă și dentară.
În plus, laptele de capră distribuie uniform globulele sale de grăsime în întreaga cantitate, asigurând o amestecare omogenă a acestor compuși în întreaga cantitate. Mai mult, eterul glicerol, crucial în nutriția infantilă, dar nu limitat la aceasta, este prezent în cantități mai mari în laptele de capră, în timp ce acidul azotic este prezent în cantități mai mici, ceea ce este deosebit de important în prevenirea sindromului de ficat gras.
Compoziția caseinei în lapte diferă semnificativ între cele două tipuri de lactate. Caseina din laptele de vacă constă în 55% α, 30% β și 15% κ-caseină, în timp ce laptele de capră are o distribuție diferită: 19% α1, 21% α2 și 60% β-caseină. Brânza din laptele de capră este mai puțin densă decât cea din laptele de vacă și, în consecință, mai ușor de digerat. În plus, un stomac sănătos are nevoie doar de 20 de minute pentru a digera laptele de capră, în comparație cu 2-3 ore pentru laptele de vacă.
Analizând toate aceste aspecte, deși laptele de capră este mai puțin dăunător decât altele pentru pacienții cu endometrioză, totuși nu este recomandat. Chiar dacă are o compoziție diferită față de laptele de vacă, produsele lactate, în general, perpetuează inflamația și contribuie la dezvoltarea și menținerea mucusului și a tuturor proceselor inflamatorii.
Lactoza este un zahăr destul de dificil de procesat chiar și pentru adulți și poate provoca dureri, balonare și alte simptome gastrointestinale. În plus, caseina găsită în produsele lactate poate provoca o serie de reacții alergice și intoleranțe similare cu intoleranța la lactoză. Un intestin deja compromis poate irita și mai mult leziunile de endometrioză prezente în el sau în orice altă parte a pelvisului, provocând mai multă durere, greață sau simptome asociate intestinului.
Informații Contradictorii
Studiile specializate (deși foarte puține pentru nevoile pacienților cu endometrioză) au arătat un risc scăzut de dezvoltare a endometriozei la persoanele care consumă produse lactate. Un studiu publicat în 2013, desfășurat pe o perioadă de 14 ani, a concluzionat că femeile care consumau mai mult de trei porții de lactate zilnic aveau un risc mai mic de a dezvolta endometrioză. Pe de altă parte, un alt studiu publicat în 2011 a arătat că persoanele care consumă fructe și legume sunt mult mai susceptibile să dezvolte endometrioză decât cele care consumă lactate, cu mențiunea că există o nevoie urgentă și stringentă pentru mai multe studii care să arate clar impactul lactatelor asupra dezvoltării endometriozei.
Cu toate acestea, dincolo de acestea, există studii care indică faptul că lactatele sunt una dintre principalele surse care perpetuează inflamația în organism, în special atunci când sunt „îmbogățite” cu hormoni, conducând la debutul întârziat al menopauzei naturale.
Prin urmare, ce alegem?
Atâta timp cât suntem informați, putem face o alegere conștientă. Ca o abordare, ar fi util să încercăm să renunțăm la lactate pentru câteva luni și apoi să le reintroducem. Fiți atenți la cum vă simțiți în acest timp, în special după reintroducerea lor. Rezultatele vor fi mai mult decât vizibile.
Dacă decizi să renunți definitiv la lactate, trebuie să înlocuiești vitaminele pe care organismul tău le primește din acestea (D3 și calciu) cu suplimente pentru a susține aportul lor. În endometrioză, vitamina D3 joacă un rol esențial și de obicei are niveluri scăzute. În acest caz, este necesar să verifici periodic nivelurile tale și să iei doza corespunzătoare pentru a menține un nivel optim pentru tine.
Cu toate acestea, acest material nu înlocuiește sfaturile specializate ale unui nutriționist. Prin urmare, atunci când iei în considerare o schimbare alimentară, este util și important să consulți un nutriționist familiarizat cu endometrioza și dieta sa specifică.
Surse: dairymax.org, http://www.endoempowered.com/dairy-dangerous-endometriosis/,
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3626048/, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/m/pubmed/10785227/, http://www.health24.com/D, Image by freepik
Your writing is like a breath of fresh air in the often stale world of online content. Your unique perspective and engaging style set you apart from the crowd. Thank you for sharing your talents with us.