Mihai Filip: Este important ca soția mea să mă perceapă ca pe un stâlp de susținere! Mă nemulțumește neputința medicilor!

Facebookgoogle_pluspinterestlinkedinFacebookgoogle_pluspinterestlinkedin

Bărbații, acei stâlpi ai relațiilor cu pacientele care suferă de endometrioză sunt, de multe ori, lăsați în umbră în ce privește lupta aceasta pentru o viață normală și fără complicațiile generate de această afecțiune. Lumea nu prea îi întreabă și pe ei cum reușesc să trăiască lângă aceste femei și nici care le sunt sentimentele legate de partenera care suferă. Haideți să vedem împreună, cum arată viața cu endometrioză, chiar de soțul uneia dintre paciente. Mihai este, de altfel, partenerul Alexandrei, dar și susținătorul cel mai activ, omul puternic din spatele femeii puternice care se luptă cu endometrioza și, totodată, membru în Asociația Eu și Endometrioza! 

  1. Asociația Eu și Endometrioza: Cine este familia Filip? Cum vă definiți fiecare dintre voi?

Mihai Filip: Ne definim ca o familie normala, formata din doi parteneri care se iubesc, care sunt uniti de valori comune, care incearca sa treaca prin viata asa cum este ea, cu bune si cu rele si care incearca sa se bucure de fiecare moment impreuna.

Cred ca am ajuns intr-un punct in care fiecare dintre noi se defineste in raport cu celalat. Alexandra este sotia lui Mihai, iar Mihai este sotul Alexandrei 🙂

2. Asociația Eu și Endometrioza: Mihai, ce înseamnă pentru tine să ai o parteneră cu endometrioză?

Mihai Filip: Cred ca este destul de dificil sa ai o partenera cu endometrioza. Mai intai au fost toate momentele in care se simtea foarte rau fara sa stim de ce. Faptul ca nu ai un diagnostic te consuma foarte mult. Apoi au venit pe rand operatia, un moment extrem de dificil, din care nu stiam cum o sa iasa si in care da, mi-a fost foarte frica pentru ea. Apoi a venit recuperarea, apoi recidiva. Recidiva care a venit iar cu teama pentru ea, cu sentimentul de neputinta, pentru ca vreau sa o ajut, medical vorbind, dar din pacate nu am cum. Incerc in schimb sa fiu langa ea si sa o sustin moral cat pot de mult.

 

3. Asociația Eu și Endometrioza: Grija pentru soția ta presupune o altfel de responsabilitate în comparație cu cea a altor cupluri?

Mihai Filip: Sincer, nu stiu cum sunt celelalte cupluri si cata grija au sotii in general pentru sotiile lor. Eu stiu cum suntem noi doi. Incerc sa imi ajut sotia atat cat pot de mult, sa ii fiu alaturi si da, de foarte multe ori imi fac griji pentru ea, ma intreb daca se simte bine, daca nu cumva nu este ok, dar nu vrea sa imi spuna, daca o doare mai tare decat vrea sa recunoasca…O vad cand nu este ok si nu pot face altceva decat sa ii fiu alaturi. Responsabilitatea marita consta in primul rand in numeroasele investigatii si vizite medicale care trebuie facute periodic. Incerc sa fiu prezent si sa o insotesc pe Alexandra ori de cate ori are nevoie sa mearga la medic. Probabil aici apare diferenta, nu cred ca un cuplu fara boli cronice merge atat de des la medic.

4. Asociația Eu și Endometrioza: Cum te afectează pe tine stările Alexandrei?

Mihai Filip: Cateodata incerc sa ii inteleg starile, altadata pur si simplu le iau asa cum sunt. Are diverse momente, in care vrea sa ii fiu alaturi, are momente in care vrea sa fie lasata in pace 🙂 Cred ca este important ca ea sa ma perceapa ca pe un stalp de sustinere si cred ca au fost multe ocazii in care starile ei m-au afectat mult mai mult decat am lasat sa se vada.

5. Asociația Eu și Endometrioza: Ce înseamnă pentru tine activitățile zilnice alături de Alexandra? Cum împarți viața socială cu cea de familie?

Mihai Filip: Viata sociala in ultimii ani a ajuns sa fie din ce in ce mai saraca. Iesim mai putin, socializam mai putin, avem doar prieteni apropiati si familia cu care ne impartim timpul. Inteleg faptul ca ea nu mai are energie pentru a sustine o viata sociala activa si sincer sa fiu, nu ma deranjeaza. Asa ca dupa serviciu, ne petrecem serile impreuna si ne bucuram de timpul pe care il avem. Activitatile zilnice, avand in vedere ca ajungem tarziu acasa nu sunt foarte diversificate. In week-enduri incercam sa facem ce este de facut in casa impreuna, sa iesim ca cumparaturi, sa ne relaxam…

6. Asociația Eu și Endometrioza: Ai vrut vreodată să renunți la Alexandra?

Mihai Filip: Nu, in nici un caz! Faptul ca are endometrioza nu reprezinta un motiv de despartire. Din contra, o vad puternica si sensibila in acelasi timp, determinata sa lupte, sa fie bine pentru ea, pentru noi, iar asta ma face sa o iubesc si mai mult!

 

7. Asociația Eu și Endometrioza: Cum o ajuți efectiv în momentele critice?

Mihai Filip: Incerc sa ii fiu aproape tot timpul, sa o sustin, sa o alint. Fizic, ii fac masaj cu diverse uleiuri. Din pacate fizic nu am cum sa o ajut mai mult cu toate ca imi doresc. Si de cand cu dieta, nici pofte nu prea ii mai pot face, din pacate (ma refer la micile placeri culinare, dulciuri). Singurul lucru pe care il pot face este sa ii fiu alturi, sa o mangai, sa o insotesc la medic. Imi doresc sa o pot ajuta cu mai multe si sper sa gasim o cale.

8. Asociația Eu și Endometrioza: Dacă ai putea schimba ceva în viața ta alături de Alexandra, care ar fi acel lucru?

Mihai Filip: Imi doresc sa fie sanatoasa! Este singurul lucru pe care l-as schimba.

9. Asociația Eu și Endometrioza: Îți dorești copii? Dacă da, cum faci față acestei provocări în contextul endometriozei?

Mihai Filip: Sincer nu pot spune ca imi doresc neaparat un copil. Dar stiu ca Alexandra isi doreste asa ca o voi sustine in demersurile viitoare, asa cum am sustinut-o pana acum.

 

10. Asociația Eu și Endometrioza: Ce ți-ai dori de la medicii din România?

Mihai Filip: Ce imi doresc de la medici in general, la nivel mondial este sa gaseasca o modalitate sa vindece endometrioza. Ce imi doresc de la medicii din Romania, este sa invete macar sa diagnosticheze corect boala, sa nu mai fim nevoiti sa vedem zeci de medici inainte de sti ce se intampla cu partenerele noastre. Imi mai doresc sa isi cunoasca limitele, sa nu opereze acolo unde sunt depasiti de situatie. Noi avut noroc in privinta asta, intr-un final am dat de un medic care a stiut sa diagnosticheze corect dar care a recunoscut ca o astfel de operatie ii depaseste competentele.

11. Asociația Eu și Endometrioza: Dar de la cei care o tratează pe Alexandra?

Mihai Filip: Ma nemultumeste neputinta lor! Nu este neaparat vina medicilor Alexandrei, inteleg ca asta este situatia la nivel mondial. Dar mi se pare inadmisibil ca pacientele sa se opereze la nesfarsit iar daca nu se opereaza singura solutie este sa stea pe tratament hormonal, care din punctul meu de vedere nu este o solutie… As dori sa se gaseasca si altceva si sper ca medicii Alexandrei sa continue cu toate proiectele in care stiu deja ca sunt implicati.

 

12. Asociația Eu și Endometrioza: Cum vezi viitorul alături de soția ta?

Mihai Filip: Sper sa fie un viitor cel putin la fel de bun ca pana acum pentru ca din pacate stiu ca se poate si mult mai rau. Imi doresc sa continuam sa manageriem impreuna cat mai bine situatia Alexandrei. Si indraznsesc sa visez la un viitor in care se va descoperi un trantament care sa vindece aceasta boala. Imi doresc sa ramanem la fel de uniti cum am fost si pana acum si sa trecem impreuna peste toate greutatile, indiferent de ce natura vor fi.

13. Asociația Eu și Endometrioza:Crezi că viitorul pacientelor cu endometrioză depinde în primul rând de ele și de suportul pe care îl primesc din partea celor dragi?

Mihai Filip: Din pacate in momentul de fata da, dar imi doresc ca pe viitor pacientele cu endometrioza sa depinda mai mult de medici, de cercetare, sa se faca si sa se descopere ceva pentru ele. Imi doresc sa aiba sustinere si din partea statului, nu numai din partea familiei si ONG-urilor. In momentul de fata statul nu face nimic pentru bolnavele de endometrioza si nu numai. Fiecare se descurca cum poate! Este lucrul pe care mi-l doresc schimbat intr-un viitor cat mai apropiat.

14. Asociația Eu și Endometrioza: Care este mesajul tău pentru partenerii pacientelor cu endometrioză din România?

Mihai Filip: Partenerii pacientelor cu endometrioza trebuie sa fie puternici, sa lupte alaturi de partenerele lor, sa se inscrie in asociatii, sa fie alaturi de ele in orice moment, si cand le este bine dar mai ales cand nu le este rau. Si sa nu uite ca viata intotdeauna are parti bune si mai putin bune si trebuie sa o luam asa cum este.

 

Mulțumim, Mihai Filip pentru deschiderea cu care ai acceptat să răspunzi la întrebările Asociației Eu și Endometrioza!

Facebookgoogle_pluspinterestlinkedinFacebookgoogle_pluspinterestlinkedin

Leave a Reply