Lactatele și endometrioza – precauții sau interdicții?

posted in: Nutriție | 0
Facebookgoogle_pluspinterestlinkedinFacebookgoogle_pluspinterestlinkedin

Nu mai este un secret pentru multe dintre cele care urmăriți grupurile de suport, atât de la noi din țară, cât și cele internaționale, că endometrioza reacționează la dieta alimentară. Chiar dacă până în prezent nu foarte mulți medici s-au înghesuit până acum să realizeze studii pe această temă, din ceea ce avem putem alege în cunoștință de cauză felul în care dorim să ne hrănim, sub acest diagnostic de endometrioză.

Înainte de toate haideți să trecem în revistă factorii care influentează această afecțiune și nu în bine: glutenul, lactatele, zahărul, carnea roșie, carnea din comerț, alimentele procesate, soia. La ele am mai putea adăuga o serie de legume și fructe care conțin fitoestrogeni (estrogenul bun) însă aici fiecare reacționează diferit în funcție de gradul endometriozei, operații, rezecții, etc și de aceea lăsăm la latitudinea fiecăreia ce legume și fructe poate consuma.

În ceea ce privește alimentele “interzise” de mai sus ele sunt pe lista celor de evitat în endometrioză pentru că întrețin procesele inflamatorii din organism (și noi deja știm că endometrioza este boală care generează inflamații, deci nu mai avem nevoie și de altele în plus), le amplifică, conduc la senzația de abdomen plin, balonări, greață și chiar vărsături. În ce privește carnea din comerț se recomandă evitarea ei din cauza cantităților mari de hormoni și antibiotice cu care poate fi injectată, aceasta fiind una dintre cauzele majore de mărire a estrogenului (principalul responsabil în dezvoltarea endometriozei).


Însă lactatele? Ele ce au de nu pot fi consummate?

Știm deja că și persoanele care nu suferă de endometrioză pot dezvolta anumite alergii sau chiar intoleranță la lactoză. Însă, la fel de bine mai știm că mii de ani strămoșii nostri, neamuri de păstori au consumat lactate fără probleme. Ce s-a schimbat touși?

Încă din 1994 industria lactatelor comercializate a început să folosească un hormon de creștere rBGH pe care îl administrează vacilor pentru a mări producția de lapte. Acesta ar fi un prim motiv pentru care v-ați putea opri din a consuma lactate, din comerț cel puțin. De parcă nu ar fi fost de ajuns, odată cu administrarea acestui hormon, animalele au început să se îmbolnăvească din ce în ce mai des. Pasul următor a fost folosirea de antibiotice, ceea ce a fost unul dintre cei mai recunoscuți factori de rezistență umană la antibiotice. Rezultatul? În anii următori s-a constatat o incidență crescută a cancerelor de sân, colon și prostată, precum și a hormonului tiroidian tiroxină 5- monodeiodinază.

De asemenea, utilizarea hormonilor care stimulează lactația la vaci a dus la ridicarea niveluui IGF-1 (hormon peptidic similar ca structură moleculară cu insulina), determinând creșterea celulelor (inclusiv unele potențial endometriozice) prin amplificarea nivelului de estrogen, favorizând astfel și apariția durerilor.

Folosirea de hormoni și antibiotice pe aceste animale a dus în timp la o dezvoltare semnificativă a simptomatologiei de colon iritabil, balonare, durere, inflamație și altele asemenea pe care le puteți deja recunoaște și în endometrioză.


Lactatele de capră. Nocive sau recomandate?

La fel de bine știți deja că, în dieta pentru endometrioză, cei care nu pot renunța de tot la lactate, au o perioadă de tranziție care presupune folosirea celor de capră. Există astfel diferențe uriașe între laptele de capră și cel de vacă: 7% mai puțină lactoză decât laptele de vacă, ceea ce îl face absolut de căutat pentru cei care au intoleranță la lactoză. Mai mult, el a fost dintotdeauna folosit pentru a calma durerile de abdomen.

Chiar dacă nu foarte multe persoane agreează gustul, laptele de capră conține o parte din ingredientele bioactive regăsite și în laptele uman, cele responsabile de întârzierea creșterii microorganismelor dăunătoare pentru tractul digestiv uman. Mai mult, cel de capră conține de două ori mai mulți acizi grași cu catena medie (acizii capric și caprilic) față de laptele de vacă și este bogat în nutrienți care asigură remineralizarea oaselor și a dinților.

Totodată, laptele de capră repartizează uniform globulele de grăsime din el asigurând o amestecare omogenă a acestor compuși în întreaga cantitate. De asemenea, eter glicerolul, care este foarte important în nutriţia bebelușilor dar nu numai, se află în cantitate mai mare în laptele de capră, iar acidul azotic în cantitate mai mică, fapt deosebit de important pentru prevenirea apariţiei sindromului de ficat gras.

Compoziţia cazeinei din lapte este foarte diferită la cele două feluri de lactate. Cazeina din laptele de vacă este formată din 55% a, 30% b şi 15% k-cazeină, în timp ce în laptele de capră are o altă distribuţie: 19% a1, 21% a2 şi 60% b-cazeină. Coagulul din laptele de capră este mai puţin dens decât cel din laptele de vacă şi, în consecinţă, uşor de digerat. Ca și timp, un stomac sănătos are nevoie doar de 20 de minute să digere laptele de capră, față de 2-3 ore cât îi este necesar pentru digestia celui de vacă.

Analizând toate aceste aspecte am spune că, lactatele de capră ar putea fi recomandate pentru pacientele care suferă de endometrioză. Problema apare, din nou, atunci când sursa din care îl procurăm este tot raftul magazinelor.


Informații contradictorii

Studiile de specialitate (deși extrem de puține pentru nevoile pacientelor cu endometrioză) au arătat totuși un risc scăzut de a dezvolta endometrioză de către persoanele care consumă lactate. Un studiu publicat în 2013 desfășurat pe durata a 14 ani a concluzionat că femeile care au consumat mai mult de trei porții de lactate zilnic au totuși un risc mai scăzut de a dezvolta endometrioză. Pe de altă parte, un alt studiu publicat în 2011 a arătat că persoanele care consumă fructe și legume sunt mult mai predispuse la apariția endometriozei decât cele care consumă lactate, cu mențiunea totuși că este o nevoie urgentă și stringentă de alte studii care să arate clar impactul clar al lactatelor asupra dezvoltării endometriozei.

Totuși, din cercetările noastre nu există până în prezent studii care să fi evidențiat impactul consumului de lactate la persoanele care deja suferă de endometrioză.


În consecință, ce alegem?

Atât timp cât suntem informate putem face o alegere conștientă. Ca și direcție de abordare ar fi util să încerci să renunți la lactate pentu câteva luni și să le reiei mai apoi. Urmărește cum te simți în tot acest timp și, mai ales după ce le reintroduci. Rezultatele vor fi mai mult decât vizibile. 😉

Dacă te-ai hotărât să renunți definitiv la lactate trebuie să înlocuiești vitaminele pe care organismul și le lua din ele (D3 și calciul) cu suplimente care să susțină aportul lor. În endometrioză vitamina D3 joacă un rol esențial și, de regulă are valori scăzute. În acest caz este necesar să îți verifici periodic nivelul ei și să iei dozajul corespunzător menținerii unui nivel optim pentru tine. 🙂

Mai trebuie spus că acest material nu înlocuiește sfatul de specialitate al unui nutriționist. Așadar, atunci când vrei o schimbare în dietă este util și important să consulți un nutriționist familiarizat cu endometrioza și dieta ei specifică.

 

Surse: dairymax.org, http://www.endoempowered.com/dairy-dangerous-endometriosis/, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3626048/, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/m/pubmed/10785227/, http://www.health24.com/Diet-and-nutrition/Nutrition-basics/What-we-know-about-IGF-1-20120721, http://www.centerforendometriosiscare.com/nutrition-for-endometriosis/, https://www.revista-ferma.ro/articole/zootehnie/lapte-de-vaca-sau-de-capra.

Facebookgoogle_pluspinterestlinkedinFacebookgoogle_pluspinterestlinkedin

Leave a Reply