Despre dezechilibre hormonale și alte povești cu zâne

posted in: Psihologia Endo | 0
Facebookgoogle_pluspinterestlinkedinFacebookgoogle_pluspinterestlinkedin

Astăzi vă voi povesti despre modificările hormonale prin care am trecut, imediat cum am atins vârsta de 30 de ani.

În vara aceea (motiv pentru care nici nu am considerat că ar fi ceva de speriat) hormonii mei m-au făcut să îmi pun serioase întrebări legate de sexualitatea mea. Dacă până atunci eram o femeie…normală din acest punct de vedere, brusc, în acea vară, am simțit zile la rând cum apetitul meu sexual capătă proporții astronomice. Noaptea, în loc să mă odihnesc, avem tot felul de vise erotice. Ziua, nu mă puteam gândi la nimic altceva. Inițial am pus toate aceste aspecte pe seama faptului că, petrecându-mi mai tot timpul la malul mării e aproape imposibil să nu-ți zboare ochii și, implicit și poftele către tot felul de trupuri mai mult sau mai puțin acoperite de costume de baie.

Nu am considerat că ar fi o problemă așa gravă (până la urmă ce-i frumos și lui Dumnezeu îi place) până în momentul în care m-am trezit foarte atrasă sexual de un bărbat cu un corp perfect sculptat dar, de care nu m-aș fi apropiat în alte condiții, absolut niciodată. Zile la rând mă chinuia în fel și chip imaginea lui. Toate aceste gânduri, coroborate cu faptul am luat în greutate în acea vară aproape 11 kilograme și că, brusc, începusem să mă sufoc (crezând eu că de la căldură sau de la astmul controlat pe care îl am) m-au determinat să vizitez (după mai bine de un an în care toate aceste manifestări nu s-au oprit) niște endocrinologi care mi-au descoperit noduli pe tiroidă, nivelul TSH-ului exorbitant iar ceilalți hormoni săriți efectiv pe pereți. Verdictul? Tiroidită autoimună.

Ar fi de menționat că, durerile de endometrioză erau la locul lor, chiar mai violente în momentele în care hormonii se jucau cum voiau cu organismul meu. Aveam niște dureri crunte de ovare, mai ales noaptea, când intensitatea hormonală depășea limitele “legale”. Din momentul în care am început tratamentul pentru tiroidă, lucrurile s-au calmat ca prin minune, de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat, horomonii mei mi-au lăsat nopțile în pace, masculii din jurul meu nu mai reprezentau motive pentru fantezii, iar durerile…ei bine, durerile s-au mai calmat și ele, dar nu au dispărut niciodată.

Ba, mai mult, în anii ce au urmat s-au intensificat simțitor. Dar despre cum am descoperit eu endometrioza vă voi povesti în materialul următor!

Ceea ce este necesar să rețineți este faptul că orice dezechilibru, orice vă scoate din ritmul în care ați fost obișnuite să trăiți, orice disconfort pe care îl simțiți trebuie să vă pună pe gânduri. Nu faceți însă din asta un scop anume, fiecare dintre noi avem perioade mai mult sau mai puțin bune însă, dacă simțiți că sunt probleme în felul în care funcționați este necesar să începeți să investigați, apelând la ajutor specializat, de calitate. Și spun aste pentru că, sunt convinsă că fiecare dintre voi a întâlnit persoane cu diferite grade de pregătire care, mai mult v-au înrăutățit situația, în loc să vă ajute. Despre toate acestea vă invit să cițiți materialul următor: Bun venit, Endometrioză!

Facebookgoogle_pluspinterestlinkedinFacebookgoogle_pluspinterestlinkedin

Leave a Reply